CE-TI DORESC EU TIE, DULCE ROMANIE, de M. Eminescu, in cuvinte incrucisate

       

 

Citim şi astăzi versurile acestea cu uimirea cu care le-am parcurs întâia oară.  T.Vianu

        

ORIZONTAL : 1) Patria, căreia poetul i se adresează cu o vibrantă emoţie: Ţara mea de glorii, ţara mea de dor – A dori ca ţara noastră să fie îngerul iubirii, îngerul de pace, iată mesajulu celui mai mare poet român (fig.). 2) Citind poezia, dăm de o metaforă inegalabilă în literatura universală: România e tânără mireasă, mamă cu... ! – Apreciat. 3) Dorinţă arzătoare, precum cea a poporului nostru în unire, potrivit versurilor poetului: Fiii tăi trăiască numai în frăţie – Listă! 4) Strălucită odă eminesciană are darul de a ne umple inima cu sentimentul înălţător al mândriei naţionale: Şi deasupra... fluture cu vântul / Visul tău de glorii falnic triumfând – Ce-şi doresc eu ţie, dulce Românie este o specie a genului liric care ne aminteşte de o altă poezie a „luceafărului” poeziei noastre, intitulată Odă (în metru...). 5) Râu în sudul Franţei – Nichita Stănescu – Posezi – Ioan Slavici. 6) Privitor la Îngerul iubirii, dorinţa autorului este: ... pe sânu-ţi vergin încă să coboare, / Guste fericirea raiului ceresc – Cadru, ambianţă, ca a nopţii stele, ca a zilei zori – Clar, desluşit. 7) Poezia ... făclie (2 cuv.) – În poezia lui Eminescu, simţim exprimarea dorinţei ca patria să fie la înălţimea trecutului său glorios şi să aibă un viitor pe măsură. 8) „Familia”, care în 1867, publică această poezie pentru prima dată – Care nu există spre a fi comparat cu Eminescu, geniul literaturii române. 9) Legendară soţie a lui Manole din „Mănăstirea Argeşului” – Din a doua strofă: Spună lumii large steaguri tricoloare, / Spună ce-i poporul mare, românesc, / Când s-aprinde... candida-i vâlvoare. 10) ... şi Madonă, prima poezie a poetului care a fost acceptată la „Convorbiri literare” în 1870 – Cum s-au dovedit a fi duşmanii ţării, faţă de care autorul nutreşte vis de răzbunare. 11) Om, ins (reg.) – Apoteoza îngerului de pace cuprinde în sine exclamaţia patetică: Tu îl strânge-n... , tu îi fă altare, / Dulce Românie, asta ţi-o doresc – Ionel Teodoreanu. 12) Pază a teritoriului patriei, cu braţele nervoase, armă de tărie – Talent, precum cel al autorului, de a releva în odă credinţa că românii doresc să trăiască numai în pace, iar în cursul istoriei n-au ales războiul decât pentru apărare împotriva năvălitorilor străini.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1   2   3     4     5       6     7       8   9       10   11     12

VERTICAL: 1) Din Călin (file din poveste):Idol tu!...minţii! cu ochi mari şi părul des, / Pentr'o inimă fecioară mândru idol ţi-ai ales! – Imbold lăuntric puternic, cu care Eminescu năzuieşte spre o viaţă în vecie, glorii, bucurie. 2) Marele spirit creator –Epitet, folosit de autor, strâns legat de România –„East Africa Protectorate”,numele fostei Kenya. 3) Ca şi în Glossă (Ce e val, ca valul trece), întâlnim în odă următoarea cugetare: Căci rămâne stânca, deşi...valul – A porni cu elan. 4) Putere, forţă, le înţelegem prin... cu tărie –Cântece populare culese de Alecsandri. 5) Din Atât de fragedă, o altă poezie de Eminescu, reţinem: Te duci, ş-am înşeles prea... /Să nu mă ţin de pasul tău –Dans popular. 6) Din Povestea teiului: Blanca, ştii că din iubire / Făr' de lege te-ai născut; / Am jurat de la 'nceput / Pe Hristos să-l... i de mire!– Semnificaţia metaforei braţele nervoase pentru ocrotirea patriei (sing.) –Localitate în Olanda.7) Compusăîn stil declamativ, oda excelează prin versul care se repetă: Dulce Românie,... ţi-o doresc–Iaşi, marele centru cultural, unde, în martie 1867, apare prestigioasa revistă „Convorbiri literare”–Albert Einstein. 8) Ţara noastră, precum mireasa jună, cum o defineşte autorul – Acţiune de importanţă majoră, ca de exemplu Unirea, visul de mileniu al neamului românesc.9) Revenim la urarea făcută de marele nostru patriot României: ... în vecie, glorii, bucurie (pl.)–A da o nouă viaţă, putere şi vigoare limbajului poetic prin prospeţimea, naturaleţea, limpezimeaşi echilibrul lingvistic.10) Ion Minulescu–Exprimarea plastică a poetului emoţionează puternic: Vis de răzbunare...ca mormântul.11) Arbore ce străjuieşte apele–Din Rugăciunea unui dac: În vuietul de vânturi...-am al lui mers / Şi 'n glas purtat de cântec simţii duiosu-i viers.12) În Scrisoarea III, Eminescu se ridică împotriva impostorilor, arătând: Prea v'... arătat arama, sfâşiind această ţară, / Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară, / Prea v'aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei–Unitatea structurii artistice a poeziei Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie–Fir de urzeală. Dicţionar: RUE, CAO, NAT, ERR, ITA

 

Prof. Nicolae Vicolov

 

solutia

 

ALTE CAREURI CU EMINESCU 

      

                                

Consultarea textului

Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie, Tara mea de glorii, tara mea de dor? Bratele nervoase, arma de tarie, La trecutu-ti mare, mare viitor! Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul, Daca fiii-ti mândri aste le nutresc; Caci ramâne stânca, desi moare valul, Dulce Românie, asta ti-o doresc. Vis de razbunare negru ca mormântul Spada ta de sânge dusman fumegând, Si deasupra idrei fluture cu vântul Visul tau de glorii falnic triumfând, Spuna lumii large steaguri tricoloare, Spuna ce-i poporul mare, românesc, Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare, Dulce Românie, asta ti-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace, Pe altarul Vestei tainic surâzând, Ce pe Marte-n glorii sa orbeasca-l face, Când cu lampa-i zboara lumea luminând, El pe sânu-ti vergin înca sa coboare, Guste fericirea raiului ceresc, Tu îl strânge-n brate, tu îi fa altare, Dulce Românie, asta ti-o doresc. Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie, Tânara mireasa, mama cu amor! Fiii tai traiasca numai în fratie Ca a noptii stele, ca a zilei zori, Viata în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tarie, suflet românesc, Vis de vitejie, fala si mândrie, Dulce Românie, asta ti-o doresc!

   

 Poezia “ Ce-ti doresc eu tie dulce Romanie” innobileaza romantismul eminescian printr-o extraordinara prezentare a valorilor nationale ce au caracterizat spatiul romanesc de-a lungul timpului. Eminescu, un poet de o finete remarcabila, reuseste sa imbine ipostaza mitica si cea eroica a poporului roman in poezia “ Ce-ti doresc eu tie dulce Romanie”. Motive remarcabile ale romantismului, folclorul si istoria neamului, se regasesc in poezia lui Eminescu sub o postura a identitatii nationale, tara fiind vie prin trecutul sau si prin poporul viteaz de altadata. Prin versul “Caci ramane stanca, desi moare valul,” se sugereaza importanta faptelor, personificarea  „moare valul” face referire la trecerea timpului, timp ce nu poate sterge insa faptele, ele ramanand mai vii ca niciodata in „fii tarii”, in neamul romanesc. In metafora „dulce Romanie” se regaseste sentimentul de patriotism nutrit de Eminescu in creatia sa, isi numeste patria „dulce” , evidentiind sentimente de dor, de mandrie, de incantare, toate scotand in evidenta nationalismul ce ii influenteaza o mare parte din activitatea sa literara si nu numai. Viziunea romantica asupra tarii, pune in evidenta spiritualitatea romaneasca autentica regasita la Eminescu in „Ce-ti doresc ei tie dulce Romanie”. Poetul se autodefineste ca fiind „sorbit de popor”, abordeaza din acest motiv teme diverse din folclor si istorie si le imbina cu o finete extraordinara cu alte motive romantice. Romania, patria cantata de Eminescu este simbolic personificata si  asemuita unei tinere mirese, ce „strage-n brate” poporul luptator. Spatiul romanesc este calea de a „gusta fericirea raiului ceresc”. Aseamanarea „ingerului de iubire” sau a „ingerului de pace” cu insusi poporul roman, este subinteleasa. Ingerul ce vegheaza si „cu lampa-i zboara lumea luminand” este forta si curajul neamului pregatit sa se jertfeasca in orice moment. Poporul strans in brate este facut altare. Acesta imagine artistica este memorabila. „Poporul mare, romanesc” facut altare semnifica jertfa neamului pentru patrie. Oastea romana de odinioara s-a jertfit pe altarul tarii, pe pamantul atator batalii, pentru apararea neamului, a identitatii nationale, mai mult de atat s-a jertfit pentru un ideal, acela al valorificarii spatiului romanesc. Spiritualitatea romaneasca reinviata in aceasta poezie este spiritualitatea din care „nu ne-am trezit noi, s-au trezit secolii din urma noastra si ne-au scuturat din somn”.  Poezia „Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie” este un imn prin care poetul si exprima afectiunea, patriotismul si dragostea de tara, este de asemenea un imn in care se canta gloria, sufletul romanesc, si bucuria de a fii roman. Eminescu plaseaza valorile nationale din trecut in vesnicie, „viata in vecie” fiind o sintagma relevanta pentru aceasta idee. Trecutul este o mandrie a neamului ce va fii vesnica, „visul de vitejie” este vazut de poet ca o dorinta permanenta a poporului dupa glorie. Dorinta lui Eminescu pentru tara este de fapt dorinta lui pentru statornicia spiritului romanesc autentic in fiecare om. „Fala si mandria” sunt obligatorii pentru „dulcea Romanie”  si pentru „fii ei”. Istoria, trecutul, sunt doua mari teme ale liricii eminesciene care domina acesta poezie. Dragostea de tara este relevanta pentru acest imn inchinat „dulcei Romanii” de catre poet. Eminescu impleteste cu o finete extraordinara patriotismul cu idealul, fapt ce duce la existenta unor creatii edificatoare precum este si poezia „Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie”.     

Solutia careului: Ce te legeni

1     P	2 L	3  O	4  A	5  I	6  E	7	8 V	9 A	10  R	11  A	12  I
2   L	E		Z	A	R	E	A		A	R	N
3   E	G	A		R	A	R		I	N	S	E
4          C	A	L	I	N		G	A	N	D		D
5	N	U	M	A	I		S	T	U	P	I
6      P	A	N	N		S	C	O	R	N	I	T
7  U		G		M	A	I		E	E	T
8      S	C	A	D	E		U	P		L	A	C
9  T	I		C	L	I	P	E	L	E		A
10  I	C	I		E	V	I	T	A		D	R
11    I	L	I	C		A	T	I		T	O	T
12    T	U	L	B	U	R	A	T	O	A	R	E